Despre adevăratul copil minune al muzicii, Mozart… Maria Mozart!

Despre Mozart, adevăratul copil minune al muzicii, ați auzit. Nu se pune problema să nu fi auzit. Cum cânta el de la o vârstă la care alții nici nu au scăpat de pamperși, cum compunea, cum dădea pe spate audiența și cum îl adula publicul de peste tot. Da, dar știați că au fost doi? Yeap, Wolfgang Amadeus Mozart nu cânta, cel puțin la început, de unul singur. Ci alături de un alt Mozart, nimeni alta decât sora sa mai mare, Maria Anna Mozart. Dacă v-am făcut curioși, fiți pe fază că abia acum vine ce e interesant.

Maria era mai mare ca Wolfgang cu cinci ani. Iar tatăl lor, Leopold, avea acea obsesie pe care a arătat-o și în cazul lui, adică să îi învețe să cânte. Inițial, puștioaica mergea alături de tăică`su, tot de pe la vârsta de trei ani, ca să dea spectacole peste tot prin Europa. Când l-a adus barza și pe junior, ăla micu a rămas fascinat de lecțiile pe care le primea soră`sa. Dacă nu știați deja, ăștia mici sunt ca maimuțele. Imită tot ce văd. Și așa a intrat și Wolfgang în câmpul muncii. Pardon, al muzicii.

Când a împlinit și puștiulică vârsta legală pentru a deveni virtuoz cu acte în regulăm, adică vreo trei ani (așa era pe atunci), jupân Leopold i-a dus pe amândoi în turul Europei, ca să cânte înmpreună. Și, după cum multă lume și-a dat cu părerea atunci, Maria era aia care rupea bara cu talentul ei. Cel mai înzestrat copil din duet. Cica făcea tipa cu clavecinul și pianul… ca porcul cu celofanul. Leșina auditoriul de plăcere. Tot pe atunci i s-ar fi dus buhul că e cea mai tare pianistă din lume.

Faza e că, pe la 12 ani, a început să și compună. Știm asta pentru că între ea și Wolfgang era o legătură extrem de strânsă, își scriau scrisori, nebunie. Iar din scrisorile lui Wolfgang, alea care s-au păstrat, reiese cum lăuda compozițiile soră`sii. Era nebun după ele, ca să o spunem pe aia dreaptă. Din păcate, nu s-a păstrat niciuna. De compoziții ziceam. Sau…fiți atenți conspirație!

Maria Anna a fost obligată să renunțe la muzică la vârsta de 18 ani. De ce? Așa erau vremurile. Te considerau apt de muncă la trei ani dar, în cazul fetelor, te și scoteau de acolo la 18. Unele se bucură teribil la faza asta și azi. Nu toate, dar știți și voi cazuri. În ce o privește pe Maria (poreclită Nannerl, apropo), ea a fost chiar tristă. Îi luau jucăria, pe motiv că o femeie care cântă pentru bani e o prostituată. Așa gândeau ăia atunci. La băieți nu se punea, ei puteau să cânte. Pe ea au măritat-o, frumos, elegant, cu un moș aflat la a treia căsătorie, care avea deja cinci copii, dar care era suficient de drăguț să o lase să cânte trei ore pe zi în casă.

Și, zicea un profesor din Azuga (pardon, din Australia), Martin Jarvis pe numele lui, că a descoperit niște faze dubioase când a analizat documentele originale cu niște concerte pentru vioară compuse de Wolfgang. Trei dintre ele aveau un alt scris decât cel recunoscut a fi al tipului. Ba erau semnate și altfel. Pe două scria Amadeus Wolfgang Mozart, pe restul de trei semnătura era… Wolfgang Amadeus Mozart. Uuuuu! De aici și întrebarea la care nu va răspunde nimeni niciodată… Oare Wolfgang și-a însușit și unele creații ale soră`sii? Ei, la asta vă lăsăm să vă gândiți azi.

Sursa foto: wikimedia commons