Ia te uită ce subiect educativ și de mare anvergură culturală am deschis noi ieri! Morți de expresie pe tronul roman. Subiecte ar fi și aici, să le pierzi numărul. Dar cum știți că vă servim numai delicatese intelectuale, pe care nu le găsiți pe toate drumurile, vă propunem un caz de-a dreptul pur și simplu. Iar cazul se numește împăratul Zeno al Bizanțului. Asta prin secolul al V-lea d.Hr.
Ce vrem noi să subliniem este că Zeno era un bărbat cu un vis și un plan. Acela de a ajunge împărat. Și așa de hotărât era să își atingă obiectivul, că numărul deceselor în rândul pretendenților la tron poate fi lesne comparat, în cifre, cu echivalentul lovirii Constantinopolului de către un asteroid gigantic, de genul celui care a distrus dinozaurii. Apropo de dinozauri, lui Zeno i se mai spunea și Isaurianul. Știm că sună a specie de dinozaur dar, stați liniștiți, am făcut noi cercetare în locul vostru și am descoperit că nu există niciun dinozaur în arborele genealogic al omului. Porecla aia vine de la numele unei regiuni din Turcia.
Și, ce să vezi, de la zona aia i s-a tras. Căci, am uitat să spunem, pe Zeno îl chema, de fapt, Tarasis, sau Tarasikodissa (ceea ce, pe limba isauriană, însemna Tarasis fiul lui Kodisa). Ei, faza e că degeaba și-a luat el un nume grecesc, că lumea știa că el nu e era decât dintr-un neam barbar. Și de aia îl urau toți. A avut săracu la revolte în timpul domniei din cauza asta, de ar trebui să le calculezi cu cifre astronomice. Dar, băiat hârșit, Zeno cam ieșea învingător de fiecare dată.
I s-a tras de unde se aștepta mai puțin. De la a doua nevastă, Ariadna (foto), fiica fostului împărat Leo I, zis și Măcelarul. Apropo, în caz că nu ați auzit de ei, ăștia erau de neam din Dacia Aureliana. Deci, daco-traco-draco-romani. Lui Leo i s-a mai spus și Cel Mare, dar nu vă luați după porecla asta, căci nepotului Leo II i se spunea Cel Scund. Așa că, faceți și voi un calcul de unde până unde. În consecință, rămânem la Măcelar, meserie pe care, între noi fie vorba, Leo I nu a practicat-o niciodată.
Revenind la căsnicia dintre Zeno și Ariadna, prea multe n-avem ce să spunem. Zeno, băiat finuț, îi mai zicea: „Pisi, hai nu faci tu o ciorbiță de ștevie ca la mama ei, plus un piure de urzici, stropit cu sos garum din ăla bunu`? Auiliuuu, îmi plouă în gură numai când mă gândesc! Hai fugi tu la piață și ia ce trebuie. Ah, dacă te duci, ia de schimbă și butelia, că rămăserăm fără. Căruțul vezi că e în debara!”. Ei, vă dați și voi seama ce putea face o prințesă. Nervi, stres, aia îți făcea. Ce? Ea de aia se născuse în purpură? Să îi miroasă rochia a leuștean și borș, bașca să o pui să care butelia și papornițele cu zarzavat? De acolo și vorba „din cocoș mai faci găină, dar din prințesă bizantină gospodină niciodată”.
Aaaah, dar stați așa, că dacă o luăm altfel, vedem că se compensează. Dacă vorbim de cătușe, bice, bile, cagule și costume de latex, altfel stă treaba. Ele învățau asta la școala de prințese bizantine, acolo unde calificativul „satisfăcător„ însemna cu totul altceva decât vă imaginați voi. Da, când era vorba de așa ceva, făcea tipa cu tine ca porcul cu celofanul. Mai rar. Dar cât să reziști și așa? Avea și Zeno nevoie de o alimonată să se hidrateze, de niște mâncare să se întremeze, că altfel ajungea ca gardul.
Și cum Zeno nu făcea față de unul singur pretențiilor conjugale exagerate, a început el să bănuiască faptul că Ariadna se cam împiedica pe unde nu trebuie. Așa angaja el spioni să o urmărească dar, ghinion, Ariadna, care nu se trăgea degeaba din neamul Măcelarului, avea propria agenție de asasini de spioni. Vă dați seama căsnicie și pe ăștia. În fine, că iar o lungim, la un party a băut Zeno mai vârtos și a picat lemn. Ariadna, din câte se spune, a apărut plânsă toată și a cerut înmormântare expres, când nici nu picase ăla bine lângă masă. Ceea ce s-a și întâmplat. Faza nasoală este că s-a trezit Zeno și a văzut unde este. Adică în sarcofag. A zbierat el de acolo să fie scos dar, ghinion, Ariadna dăduse ordin ca oricine mișca să se ducă după Zeno. În sensul ăsta, avea și niște băieți de la departamentul de relații cu publicul, care ascuțeau de zor niște topoare că nu mai știu ce treabă aveau cu ele.
Nu știm câte zile s-a agitat Zeno acolo, dar știm sigur că la circa o lună după nefericitul eveniment, Ariadna se mărita cu noul împărat, ales chiar de ea, Anastasiu. Ulterior, fata a și fost canonizată din motive care nouă ne scapă. Dacă vă pasionează, vedeți că praznicul e pe 22 august. Mare grijă ce dorințe vă puneți!
0 comments on “Despre păcătosul Zeno și sfânta sa soție, Ariadna”Add yours →