Leontophoros, Zeng He și cursa pentru vase mamut

Vă povestisem în ultima postare despre cel mai mare vas de croazieră construit numai din lemn, ăla proiectat de Arhimede, care a ajuns cadou la faraonul Ptolemeu al III-lea. O namilă de vas de vreo 60 de metri lungime, care i-ar fi băgat în sperieți pe amărâții ăia antici. Sau, cel puțin, așa credeți voi. De fapt, ce e posibil să nu știți, dar aflați azi, este că în vremea aia mai existau și alte vase gigantice, ba și mai mari ca al lui Arhimede, numai că astea nu erau de croazieră. Dar, dacă ați deschis subiectul, acum trebuie să îl și epuizăm. Mare atenție!

Pe la secolele III-I î.Hr. începuse o cursă a înarmărilor navelor ce nu s-a mai văzut până la Armada spaniolă. Ba am putea spune că nu s-a văzut până în epoca industrială, și veți vedea de ce. Cam toți șefii de stat care aveau ieșire la o mare, și care mai aveau și pretenții să se bată cu lumea bună, își trăgeau niște nave mamut. Toți erau disperați să aibă una cât mai mare. Băieții tot băieți. Apropo, ați auzit de Lisimah, băiatul care și-a furat-o de la Dromihete. Ei, ce nu știați voi este că Lisimah a avut una dintre cele mai mari nave de război ale antichității. Nu s-a dus cu ea la geți, că rămânea și fără cuiele de la catarge. Dar s-a dus de mai multe ori pe Mediterana, și a și câștigat bătăliile în care a adus ghionoaia.

Ca să nu ne luăm cu vorba și să uităm, ghionoaia se numea Leontophoros. Că o moștenise de la regele de dinainte, că se construise la ordinul lui, n-are importanță. Ce știm despre ea este că ar fi avut undeva la suta de metri lungime, deși unii zic că mai decent ar fi fost pe la 75 de metri. Nici asta nu contează prea tare, căci este cert că la dimensiunile alea l-ar fi făcut și pe amiralul chinez Zheng He, tipul care a condus o flotă din asta mamut, prin secolul al XV-lea, să ridice din sprâncene. Ca să vă faceți o idee, am dat o poză cu nava amiral a lui Zhengh He, comparativ cu nava amiral a lui Columb. Apropo, cei doi erau contemporani. A lui He avea cam 67 de metri lungime. A lui Columb, he he, doar 17,7. Dublați și voi nava chineză, ca să vă dea ce zicea Vitruvius despre Leontophoros… 110 metri. Deja, cu Leontophoros, nu mai vorbim de triremă. Asta era o octoremă, adică avea nevoie de opt punți cu vâslași ca să miște hardughia.

Una peste alta, vasul se punea în mișcare cu vreo 1.600 de vâslași (800 pe fiecare parte, 100 la fiecare rând de vâsle) și putea transporta ca la 1.200 de soldați Avea catapulte, avea opt turnuri de apărare pline ochi cu indivizi înarmați până în dinți și, dacă nu o pierdeau ăia într-o furtună, ar fi fost bună și de petrolier. Ultima bătălie la care știm noi că a mai participat a fost în anul 280 î.Hr., la un an după moartea lui Lisimah, atunci când noul monarh, tot din dinastia Ptolemeilor, s-a caftit cu macedoneanul Antigonus al II-lea. Având nava asta, se poate spune că a câștigat bătălia deja din faza tragerii la sorți a adversarilor. Cam cum ar pica acum Manchester United cu Dunărea Călărași în vreo cupă la fotbal.

Ideea este că toată cursa asta a inventării unor nave tot mai mari a venit după ce unuia i-a sclipit un beculeț atunci când a văzut ce poate face o catapultă pe mare împotriva unei nave. Nu e cea mai sigură țintă, dar când tragi cu mai multe catapulte, trebuie să nimerească vreuna. Cu cât mai multe, cu atât șansele de reușită erau mai mari. De asta făceau ăștia dihăniile de corăbii, care rivalizau cu portavioanele. Ca să poată monta cât mai multe mașinării de război pe ele. Avioane ei nu aveau, dar catapulte da. Astea erau echivalentul tunurilor de mai târziu. Până să ajungă ăia la tine să te străpungă cu pironul din vârful triremei, cum era tradiția, îi făceau adversarii arșice. Plus că, să vii tu cu bărcuța ta și să te înfigi în ditamai muntele plutitor, te mai făceai și de baftă. Te loveai ca musca de parbriz.

Asta a fost pe ziua de azi. Apropo, acum poate apreciați și voi strămoșii la justa valoare. Că uite pe cine a bătut Dromihete. Bine, norocul lui că s-au bătut pe uscat, că altfel nu îl vedeam bine. Ah, și nu uitați, noi am început cu o cursă a înarmărilor marine. Doar nu credeați că terminăm cu un vas și gata. Mâine avem ceva și mai și.