Una dintre cele mai tari mode a venit de unde te aștepți mai puțin

Domnule, era o vreme, mai înainte de 89, când cizmele de damă, de piele (cizmele de piele), înalte așa cam până sub genunchi, erau cea mai tare chestie în modă. Apropo, postarea asta e mai mult pentru gagici, am uitat să o spunem. Orice purtătoare de fustă care avea și cizme din alea era o doamnă. Se purtau iarna, se purtau vara… de fapt, se purtau pe orice anotimp, că erau universale. Aud de la marketingă că se poartă și acum, nu au moarte, sunt clasice, nu s-au demodat nicicând, ceea ce ar fi bine să îi iau o pereche nouă. O fi, naiba știe, că nu am urmărit. Dar parcă tot înainte de 89 a fost epoca lor de aur, pardon de expresie.

Ieșeai tu, ca damă, cu cizme din alea, occident scria pe tine. Rupeai tot. Emanai aer de Londra, Paris, Tokyo sau New York… chiar dacă le luaseși de la Steaua Roșie Sibiu sau de la Centrala Industriei de Confecții București. Nu mai umblai cu târlicii ca ultima precupeață. Erai o doamnă. Apropo, scria occident pe tine dacă nu te pricepeai. Chiar dacă botinele tale rupeau bara ca orice modă vestică, tot sovietice erau. Să vă explicăm.

Undeva pe la 1910, în Occident a prins moda la femei cu cizmele înalte de piele. Cizmele alea se numeau „cizme rusești” pentru că de acolo venise moda. Dar, după o perioadă de vogă de vreo 10 ani, în care actrițele vremii se dădeau în vânt să promoveze așa ceva, moda s-a mai fâsâit. În Rusia a rămas. Ei, treaba este că, undeva după al II-lea război mondial, pe la finele anilor `50, după ce murise Stalin și după ce liderii ruși deveniseră o idee mai deschiși, s-a luat decizia să se organizeze la Moscova o expoziție internațională a modei. Rupere a fost. O grămadă de case de modă franțuzești, în frunte cu Christian Dior, au venit să etaleze ținute la o gală internațională a modei (prima din perioada comunistă). Fiind ținută la Moscova, în comunism, evident că mai toți creatorii de modă erau de acolo.

Aici intră în scenă o artistă și creatoare de modă, Vera Aralova, o tipă ceva mai atipică pentru lumea în care trăia, în sensul că se căsătorise cu un actor american de culoare, Lloyd Patterson, ba mai aveau și vreo trei copii. Dat fiind că tipul se mutase în URSS încă din anii `30, n-au avut cine știe ce probleme cu autoritățile. Din păcate, el a murit în timpul războiului, ca urmare a unor răni suferite în timpul unui bombardament. În fine, băiatul lor cel mai mare, James Lloydovici (foto James cu Vera) chiar a ajuns scriitor și membru al uniunii scriitorilor din URSS. Dar hai că ne luăm cu vorba și uităm ce voiam să spunem.

Treaba este că i s-a cerut și Verei să vină cu ceva cu care să rupă gura târgului. Și cum moda sovietică nu era cea mai fensi șmensi modă, în sensul că dacă erai prea fistichie riscai să ajungi la drumuri și poduri prin Siberia, treaba asta era chiar dificilă. Între o pufoaică siberiană, o salopetă de muncă, niște pâslari gri, culoare șobolanului, sau o șubă uni (uni, adică mergea și la muncitori și la deținuți), Vera a ales să se întoarcă la moda cizmelor de piele. Le-a lungit un pic până sub genunchi și le-a tras cea mai tare invenție ever… fermoarul (foto). Oricât de banal al părea, invenția asta a făcut furori. Casele de modă din afară au tăbărât pe Vera să le vândă patentul. Dar ce să vândă Vera? Că nu avea voie oricum. Așa că s-a furat invenția și au început să se vândă cizmele de piele cu fermoar ca pâinea caldă. Stăteau duduile occidentale la coadă, mai ceva ca la butelie, să prindă o pereche.

Rușilor le-a venit mintea la cap după vreo 10-15 ani. Abia atunci au început să producă și ei în serie cizme cu fermoar. Dar naiba mai știa cine le inventase? Cum ziceam, occident scria pe tine dacă le purtai.

0 comments on “Una dintre cele mai tari mode a venit de unde te aștepți mai puținAdd yours →

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *