Egiptenii ăia antici erau așa disperați cu berea, că multă lume zice că ei au inventat-o. O produceau în cantități industriale, o beau așișderea, că te și miri cum de au văzut drept să construiască piramidele alea. Faza e că nu o inventaseră, dar ajungem și la ei. Oficial, sumerienii ar fi inventat-o. Dar și aici e cu dus și întors. De ce? Căci de la ăia am fi găsit cele mai vechi urme.
Dar, să știți de la noi, berea are toate șansele să fie mult mai veche decât sumerienii, ba chiar să fie prima băutură din lumea asta. Ba o să și plusăm și o să spunem că berea (alcoolul în general) a fost motorul civilizației. Nu vi se pare coincidența prea mare că, de cum s-a inventat alcoolul, s-au mutat oamenii din peșteri în apartamente, și că au trecut de la stadiul de vânători de mamuți, rupți în fund, la cel de alcoolici, tot rupți în fund, dar cu planuri de urbanism?
Uite chinezii! Cică fermentau orez cu tot felul de fructe de acum vreo 9.000 de ani. Un fel de berea pitecantropului. Și ce civilizație și-au tras! În Orientul Mijlociu, la fel. Ce au mai construit ăia pe acolo, ce au mai inventat, de îți stă mintea în loc. Și asta imediat de cum au inventat berea. Înainte, ciuciu! Berea, să știți tot de la noi, e posibil să fi apărut chiar înaintea pâinii. Că nici ăia nu erau proști. Mâncarea era fudulie, băutura temelie!
Dar uite că ne luăm cu introducerea și uităm de ce v-am chemat aici. Berea aia de la începuturi era bere doar cu numele. Altfel arăta ea, nu semăna neam cu aia de o beți voi azi. Știți cum se făcea? Ne zic sumerienii. Luau niște semințe de orz (de obicei orzul era baza, dar mergeau și alte cereale în lipsă), le puneau în apă să încolțească, apoi le uscau și le băgau la cuptor. Când se coceau alea bine, le scoteau, le pisau, mai amestecau și grâu acolo, ce mai găseau pe lângă casa omului, apoi puneau totul la fermentat în butii cu apă.
Uneori făceau turte din semințele respective, unele tari opincă, apoi le rupeau și le puneau la fermentat tot în apă. Le ieșea o chestie urâtă de tot, ca un terci în care pluteau toate cele, pe care îl amestecau cu fructe, pentru gust. Gust dobândit în cazul ăsta. Importantă era însă beția de la final. Oricum, la cum arăta amestecul ăla, mare minune să nu fi început ăia să prezică vremea când ieșeau cu paiul în gură. De asemenea, foarte posibil, expresia „a bea ca porcul” de acolo să vină.
Cu timpul au mai rafinat ei metoda, au mai decantat, astfel încât să rămână mai mult lichid. Tot atunci au inventat și paiele de băut. Cele mai multe gravuri, așa îi arată. Ciuciți pe lângă un vas mare, fiecare cu paiul lui uriaș, sugând din canistra respectivă. Oameni gospodari. În etapa asta, la care sumerienii deja aveau vreo 16 tipuri de bere (brună, blondă, roșcată etc.) au intervenit egiptenii care au perfecționat metoda. Și s-au pus pe pe fermentat tot ce putea fermenta, ca să obțină cât mai multe soiuri de bere. O feerie era acolo. Din descrierile anticilor știm că berea la ei era ca apa la dumneavoastră. O țineau în vase încăpătoare, în care pluteau semințele pe deasupra amestecului fermentat, ba chiar și bucăți de pâine, de fructe, iar din vasele alea beau cu paie de stuf, trestie sau metal, ca să se hidrateze.
De fapt, numai ca să se hidrateze nu mai beau ei. Berea era alimentul de bază. Un muncitor la piramide, spre exemplu, primea zilnic vreo 10 litri de bere. Zece litri! Dimineață, la prânz și seara. Apropo, când mai vedeți muncitori în construcții că stau cu petul după ei, aia e arheologie experimentală. Așa să știți. Să îi apreciați că, uite, ei chiar se strofoacă să păstreze tradițiile! În fine! Ideea e că ăia până și copiilor le dădeau bere. Și nu așa, un păhăruț, să le crească păr pe ouțe. Nuuu, taică! Băgau și ăia mici de aveau burtă de la grădiniță. Apropo, foarte posibil ca berea aia muncitorească să fi fost mai slabă, undeva la 2% alcool. Altfel mai muncea naiba pe acolo. Dar știm că egiptenii apreciau berea în funcție de tărie. Cea mai tare, numai pentru „noblesse oblige”, ar fi fost pe la 4%.
Revenind la muncitori, berea era parte din salariu. Fără bere ieșea nasol. La fel era și la sumerieni. O țineau ăia într-o veselie de dimineață până seara. Treaba s-a mai stricat când au dus-o la greci. Ăia erau cu șprițul și n-au apreciat (da, chiar cu șprițul căci, ziceau ei, doar barbarii beau sec). Apoi, au venit religiile care au interzis alcoolul. Și acum, spuneți voi! Ce au mai construit ăia pe acolo de când li s-a tăiat porția? Doar nu credeați că am vorbit degeaba, când am spus introducerea aia.
Sursa foto: wikimedia commons
0 comments on “Berea, adevăratul motor al civilizației”Add yours →