Cum să evitați kitsch-ul mărțișoarelor! Soluție antică de la poetul Archestratos

Iată că a venit și cea mai așteptată săptămână din an, preferata bărbaților, cea care ne aduce nouă zilele de 1 și 8 martie la pachet. Ocazie de a oferi un prinos de recunoștință femeilor de pretutindeni pentru tot ceea ce înseamnă ele din punct de vedere evolutiv. Mă rog, mai sunt două zile până la 1 martie, dar pregătirile mai mult ca sigur au început. Acum, după cum facem noi de fiecare dată, venim cu sfaturi utile pentru cei care nu s-au hotărât încă la câte roabe de mărțișoare și flori să cumpere pentru toate rudele de sex feminin, colegele de muncă, educatoarele și profesoarele de la școala copilului, vecinele, vânzătoarele de magazinele din cartier, polițistele etc. Iar sfatul nostru este să nu luați nimic din toate astea. Vă învățăm noi ce și cum.

Femeilor le place să fie surprinse în mod plăcut. Ele știu că urmează să le aduceți mărțișoare. Ce ar putea să le mai surprindă? Dacă sunt cu țestoasă, inimioară, bufniță sau fluturaș? Spanac, nu merge așa! Asta ați făcut deja în anii trecuți. Și dacă nu ați făcut voi, au făcut alții. De aia au ele acasă un sertar plin cu inimioare, fluturași, bufnițe și alte kitsch-uri, numai bune să le refolosească în anii următori, pe post de mărțișoare noi. Ca să evitați rutina și ca să nu mai dați bani mafiei mărțișoarelor, iată ce trebuie făcut!

Îl mai țineți minte pe Archestratos? Autorul grec despre care spuneam noi acum ceva vreme că îl vom numi patron spiritual la Mica Doză? Ei bine, el vă scoate din necaz. Luați una dintre puținele rețete care au rămas din scrierile lui, gătiți așa ceva și mergeți la tovarășa voastră de viață, la vecina preferata, la colega care vă place etc.! Restul, vorba unui amic înțelept, fac sex cu altcineva, deci să le cumpere ăia mărțișoare și să le facă surprize, nu e treaba voastră.

În consecință, cumpărați niște sardine! Puteți lua o undiță și să mergeți la pescuit, asta oferind o savoare în plus cinei romantice pe care o veți găti din captura personală (n.r. – femeile s-au dat mereu în vânt după vânători-pescari, nu neapărat după culegători). Știm că nu veți prinde sardine, dar merge și cu niște bobleți, niște guvizi, în lipsă de altceva.

Și, zicea bătrânul Archestratos, luați sardinele (să fie ca la vreo trei duzini), tăiați capetele și cozile și spălați-le bine! Cât se zvântă ele, trageți alături vreo trei căpățâni de usturoi tăiat mărunt în unt călit. Odată ce s-a înmuiat usturoiul și începe să devină roșiatic, îl scoateți și îl amestecați cu trei ouă, cu două legături sănătoase de pătrunjel tocat, sare, piper și câteva felii de pâine fărâmițată. Când se uniformizează amestecul vostru, umpleți sardinele cu el! Buuun!

Pasul următor este să topiți din nou niște unt într-o tigaie mai sănătoasă și să așezați sardinele, unele lângă altele, ca la paradă. Mare atenție la ce urmează! Pe fiecare două sardine, nici mai mult, nici mai puțin, așezați câte o frunză de dafin. Asta era. O frunză la două bucăți! Nu vă mai rămâne decât să presărați peste ele restul de firimituri de pâine rămas de la operațiunea precedentă. Eventual, mai puneți câte o bucată mică de unt pe deasupra. Sunt gata când sunt rumene pe ambele părți, iar pielea capătă o textură crocantă și o culoare roșiatică.

Ia mergeți voi cu așa ceva (plus o sticlă de vin alb) la o persoană de sex feminin! O să ne pomeniți! Pentru efect, puteți purta un capot din ăla stil Hugh Hefner (eventual peste cămașă și cravată), o bască de marinar și o pipă a la Sherlock Holmes! Rupere va fi! Și, ca să le faceți mintea harcea parcea și să fie nebune după voi, le puteți spune că tocmai le-ați introdus în acea categorie selectă, numită de grecii antici… Opsophagos. Adică gurmanzii care adoră peștele.

Ah, și încă ceva. Vedeți că grecii antici nu cunoșteau furculița. Peștele se mânca simplu, cu mâna. Daaar, aveau linguri. Iar în cazul peștelui, din ce știm noi, făceau niște cupe mici, în formă de lingură, din coaja pâinii. Pentru un aer autentic, mâncați împreună cu persoana de sex feminin fix așa, ca să vi se îmbârlige degetele, romantic, în tava cu pește. Să nu vă minunați dacă mărțișorul veți fi chiar voi după ăsta.

PS -surprizele nu se vor opri aici, marketinga lucrează la ceva în secret pentru voi. Ne spune ea când e gata, dar am o bănuială că va fi chiar de 1 martie.

sursa foto: pixabay

0 comments on “Cum să evitați kitsch-ul mărțișoarelor! Soluție antică de la poetul ArchestratosAdd yours →

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *