Încheiem azi lista noastră cu ingineri și inventatori antici cu un alt personaj uitat aproape de toată lumea. Filon din Bizanț îl chema pe el și, așa cum o spune numele, era din Alexandria. Doar se născuse în Bizanț. A nu se confunda cu Filon din Bizanț, care era din Bizanț, și care a trăit câteva secole mai târziu. Al doilea a scris despre marile minuni ale lumii, primul nu, ceea ce e foarte bine căci, dacă scriau amândoi pe aceeași temă, se abrambureau lucrurile de nu mai pricepea nimeni nimic.
Tipul ar fi fost contemporan cu Ctesibius ăla de ieri, ba unii chiar spun că i-ar fi fost elev, respectiv prin secolul al III-lea i.Hr. Oricum, nu prea e nimic cert. Ideea este că parte din creațiile lui Ctesibius apar menționate în puținele fragmente care s-au păstrat din opera lui Filon, de unde putem deduce că al doilea l-a avut ca sursă de inspirație pe primul. Ce e cu adevărat interesant este că, în cazul lui Filon, avem o veritabilă sursă de inspirație pentru Heron din Alexandria. O dovadă în plus, așa cum vă spuneam, că nimeni nu a sărit din epoca de piatră direct la fizica cuantică.
Ei bine, în cel îl privește pe Filon, e clar că omul a preluat și a dus mai departe știința și invențiile lui Ctesibius. Vorbim aici de studiile legate de pneumatică, inginerie, matematică, fizică șamd. Lumea îi atribuie astăzi, printre invențiile sale de căpătâi, moara de apă, ceea ce nu e chiar de colo. Apoi, că probabil avea și el nevoie de finanțare, a lucrat temeinic în domeniul militar, concentrându-se pe asedii și mașinăriile necesare acestora. În acest scop, a scris două tratate, Parasceuastica și Poliorcetica, în care vă învață tot ce trebuie despre construcția catapultelor, a altor dispozitive similare, ba chiar și a unei arbalete cu repetiție, cu vreo 400 de ani înainte ca băieții din China să se laude că ar fi inventat așa ceva.
Ceea ce este cu adevărat interesant este că Filon s-a concentrat și pe crearea primilor automatoni (roboți mecanici), de unde devine clar de unde s-a inspirat Heron din Alexandria. Ai lui Filon erau ceva mai primitivi, dar tot făceau senzație la vremea lor. Amintim aici o statuie care întruchipa un personaj feminin. Statuia asta metalică avea un vas în mâna dreaptă, iar mâna stângă era liberă. Dacă puneai paharul, sau ce recipient aveai tu, în mâna stângă, statuia îți turna atât vin cât și apă, făcând un spriț de zile mari. Băieții tot băieți!
Ea ar fi funcționat cu un sistem de valve, scripeți, aer comprimat și alte șmecherii din astea, care pompau o anumită cantitate de vin și apă, aflate în două recipiente din interiorul statuii. Un alt exemplu era un cal în mărime naturală care se apleca de parcă ar fi băut apă. Cum spuneam, nu jucau teatru ca roboții lui Heron, dar erau un început.
A scris o grămadă și despre mecanisme pneumatice, despre pistoane, pompe de apă, pârghii, ceasuri și o mulțime de alte lucruri interesante. A mai abordat puțin și arhitectura, iar în matematică a avut o preferință pentru geometrie, respectiv cuburi, cercuri, hiperbole șamd., de ți se face pielea de găină ce hobby-uri avea și ăsta.
Oricum, ca să încheiem, noi credem că am demonstrat ideea de la care plecasem. Anume, că nu Arhimede a fost cel mai mare ci, după cum se vede, era doar unul dintre marii gânditori de la vremea aia. Cum s-ar zice, era și el pe acolo. Noi tot cu Heron votăm dacă ar fi.
Sursa foto: Pixabay
0 comments on “Filon din Bizanț, un personaj uitat”Add yours →