Cum ieri l-am menționat pe superstarul ingineriei antice, Heron din Alexandria, și cum am promis că mai menționăm și alții, e cazul să venim cu noi personaje și noi detalii. Promisiunea e promisiune. Mai spuneam noi în trecut că niciun geniu nu se naște de la zero, și că nu se apucă să schimbe lumea din epoca de piatră la zgârie nori. Așa a fost și cazul lui Heron din Alexandria. O fi fost el un geniu, dar nici ideile lui nu veneau din pământ, din iarbă verde. Ceva surse de informare și de ceva înaintași au fost și în cazul lui.
Partea cea mai proastă, realmente proastă, este că nu prea se mai știe mare lucru despre ceea ce a fost înainte. Nici de la Heron nu s-a păstrat decât parte din operă, darămite de la cei de dinainte. Dar, din puținul pe care îl avem, vă dăm și noi atâtea informații câte se poate. Și astfel, ajungem la numitul Ctesibius din Alexandria (poza e generică), primul conducător al Mouseionului din aceeași localitate, instituția fiind una care cuprindea și faimoasa Bibliotecă tot de acolo, dar care mai și aduna cele mai luminate minți din partea asta de lume.
Apropo, Ctesibius fusese fiu de bărbier, și asta făcuse și el în tinerețile lui, iar faptul că s-a ridicat până la ditamai poziția în lumea intelectualității antice ar trebui să vă spună ceva despre el și despre creierul pe care îl primise de la stat. Am spus-o deja, absolut nimic nu s-a păstrat din opera maestrului. Dar absolut nimic. Despre el aflăm de la Vitruvius și de la cel pe care l-ar fi inspirat major, nimeni altul decât Heron. Apoi, de la mențiunile din lumea romană, arabă, puțin din cele bizantine și… cam atât. Ah, încă ceva, tipul a fost contemporan cu Arhimede.
Astfel, aflăm noi că acest Ctesibius ar fi fost grec la origini și că a fost numit părintele pneumaticii, că doar el a scris primul tratat amplu despre forța aerului comprimat. Ba, zice-se, ar fi inventat o „catapultă pneumatică”. Mai exact, un tun cu aer comprimat. Vă rog să rețineți, omul punea principiile tunului într-o vreme în care ăia încă se încălțau cu fesul. Bine că nu a prins invenția, că lumea ar fi arătat cu totul altfel azi. Tot el ar fi inventat și prima orgă hidraulică.
A mai lucrat și în domeniul măsurării timpului, îmbunătățind considerabil clepsidra cu apă, a pus bazele principiului sifonului și multe multe altele care s-au pierdut. Important e să rețineți că el a fost bunelul inventatorilor antici, omul cu bazele, și că de la el s-a mers mai departe. Câte o fi luat Heron de la el, naiba mai știe. Voi vă dați seama câte am fi știut azi dacă se păstra măcar jumătate din ceea ce a fost în Biblioteca din Alexandria?
Sursa foto: pixabay
0 comments on “Ctesibius, bunelul inventatorilor antici”Add yours →