Cum și de ce a fost interzis Mickey Mouse în România

Dacă tot am deschis subiectul Mickey Mouse, să știți de la noi că e mai serios decât pare, așa că vă mai oferim câteva mici doze legate de asta. Spre exemplu, pe cât de îndrăgit a fost el de către toate generațiile de copii, ba chiar și adulți, pe atât de controversat a fost și pe atât de contestat. Nu are rost să vă mai spunem că a fost interzis în N țări. Știați deja. Dar, probabil, nu știați că România a fost țara în care Mickey Mouse a fost interzis pe una dintre cele mai îndelungate perioade. Mă rog, ajungem și acolo, dar trebuie să o luăm da capo al fine.

Una dintre primele țari care l-au interzis pe Mickey Mouse a fost chiar SUA. Și asta la doar doi ani după crearea sa, în 1930. Ca să fim exacți, doar statul Ohio a făcut asta, el fiind mai cu moț la nivel de prințipuri. Par exemple, Mickey apărea într-un episod alături de o văcuță pe nume Clarabelle. Iar lui Clarabelle i se vedea ugerul. Acum, voi nu puneți mâna la ochii copiilor când vedeți o vacă cu ugerul gol? Cum umblă ele așa deșucheate, pe pășune, în văzul tuturor? În fine, poate nu v-a dat prin cap asta, dar uite că ălora din Ohio le-a dat. Faza cu adevărat de rahat era că văcuța aia mai citea și un roman erotic, faimos la vremea aia, „Trei săptămâni”, scris de Elinor Glyn, scriitoarea care a inventat termenul „sex appeal”. Acum, sincer, și Disney avea piticii lui pe creier. E ca și cum l-ai pune azi pe Trenulețul Thomas să citească revista Hustler. Copilul nu știa ce e aia. Dar tat`su, neam de puritan, știa. Și uite cum a apărut interdicția pe motiv de moravuri.

Prima a fost, de fapt,Germania, în 1929,, pe motiv că Mickey se lupta într-un episod cu pisici care aveau caschete germane. Era o trimitere evidentă la Primul Război Mondial, oarecum e de înțeles. Și voi ați face spume dacă i-ar da cuiva prin cap să facă bășcalie de armata română din Primul Război, în desene animate. Nasol a fost că germanii, pe măsură de șeful lor o lua tot mai rău în vrie, au susținut că Mickey era, în realitate, un rozător plin de paraziți, care face numai rău, și că nu se cade să fie arătat copiilor ca model. În plus, știți și voi analogiile de la vremea aia între șobolani și o anumită națiune. Cum ar veni, era propagandă. Culmea e că Disney a fost acuzat de simpatii cu naziștii. În fine!

A treia pe listă, cu voia dumneavoastră, apare România. Aici, Mickey Mouse a fost interzis în 1935, în timpul guvernului Tătărescu, pe motiv că un șoarece uriaș care apare pe marile ecrane ar speria copiii. Asta a fost motivația oficială, nu intrăm în dedesubturi politice. Treaba a continuat și după al doilea mare război, căci Ana Pauker și restul clicii nu vedeau cu ochi buni propaganda americană, chiar dacă asta însemna un Mickey Mouse care se juca cu Pluto și avea 21 de copii cu Minnie Mouse (chiar avea).

La sentimente mai bune s-a revenit în 1962, sub Gheorghiu-Dej. Cât despre Ceaușescu, el chiar s-a fotografiat alături de Mickey Mouse în una dintre cele patru vizite ale sale în SUA, într-o poză care a făcut înconjurul planetei și a crescut substanțial consumul de antidepresive la Kremlin. Putea, la fel de bine, să se pozeze călare pe un tank Sherman, tuns punk, cu un tricou cu drapelul SUA și cu un pahar de whisky în mână. Cam același ar fi fost efectul.

Italia l-a interzis în 1942. Musollini cică ar fi vrut să oprească difuzarea desenelor animate cu Mickey mult mai devreme, dar copiii săi erau mari fani ai șoricelului, așa că a amânat și el cât a putut. Oricum, ar fi dat o directivă, iar italienii au creat un personaj identic numit Topolino. Dar identic. Numai că era italian. Rețeta au luat-o și cehoslovacii. Aștia, având și ei interdicție la tot ce venea de la americani în primii ani de comunism, au creat un personaj asemănător, numit cârtița Krtek. Asta în 1956. Și au rupt audiența cu ea, ba a devenit simbol național. Ce să vezi? Copiii iubesc animăluțele, desenele animate, și li se rupe lor de politică, indiferent că e vorba de Mickey Mouse, cârtița Krtek sau iepurașul din serialul Nu Pogodi!

Sursa foto: A1