Hai că s-a liberat marketinga, i-au dat drumul acasă de la spital, ceea ce înseamnă că vom lucra din nou în parametri optimi, ca o redacție adevărată. Adică unul muncește pe rupte dar, băiat finuț, să te ungi cu el la rană, îi trece și pe restul în caseta redacției, deși ei nu produc decât stres, virusuri, respectiv pamperși plini. Apropo, așa am aflat că mi-a revenit mirosul. Al boalii miros, o săptămână a umblat teleleu și fix atunci a venit, când s-a calamitat ăla micu` pe el, de i-a ieșit pe la guler. Nu putea și el să mai întârzie 10 minute, până spălam corpul delict. Dar, nu vă faceți griji, noi ne iubim chiar mai tare ca înainte. Mi-a arătat-o juniorul, în mod expres, atunci când, dezbrăcat și plin de respect, mi-a sărit în brațe, s-a lipit de mine și m-a luat de gât. Poză ne lipsea, cum plângeam noi unși bine cu bomba chimică pe organisme, în baie, la 15 cm de dușul salvator. Asta e. Apropo, să aveți poftă cu cafeaua!
Dar, cum ne-am apucat să descurcăm ghinioanele, azi venim cu o chestie tare de tot, că nu degeaba am răsfoit o duzină de cărți ca să vă oferim la botul calului cele mai bune informații, de nu se găsesc pe piață decât la prețuri de speculă. Respectiv, azi vorbim despre iadeș. Pentru cine nu știe, e osul ăla bifurcat de la păsări, de care vă agățați voi cu degetele mici ca să vedeți la cine se rupe. Stați pe scaune, pe fotolii, canapele, ce aveți la îndemnână, să nu vă ia cu leșin când oți citi ce avem noi de zis!
Pe scurt, obiceiul cu iadeșul vine de la un popor dispărut, etruscii. De unde știm noi asta? De la romani știm. Și, zic cronicile romane, etruscii ăia credeau că găinile și cocoșii au darul profeției. Atât i-a dus pe ei capul, nu comentăm. Plecaseră de la ideea că o găină anunță dinainte când va face un ou, așa cum un cocoș anunță când se luminează. Clar! Ce vreți mai mult de atât? Ca să exploateze la maximum această sursă de prezis viitorul, etruscii au inventat alectromanția, sau ghicitul viitorului cu ajutorul unei păsărici de genul celor amintite.
În acest scop, ei desenau un cerc mărișor, apoi desenau literele alfabetului lor în jurul cercului, puneau niște boabe de grâu sau alte cereale pe fiecare literă și dădeau drumul găinii. Orătania se ducea și ciugulea aleatoriu, iar ăia notau ordinea literelor ciugulite. Cel mai probabil, le ieșea ceva de genul „lkjvbamf”, căci găina, animal înapoiat, nu știa să citească sau să scrie în etruscă. Daaar, aici intervenea un ins, sau o insă, care cică putea să traducă mesajul pe limbajul omului de rând. Nu râdeți, sunt și azi unii care cred în așa ceva.
Fiind și băieți practici, etruscii mâncau la final găina, iar din osul iadeș, denumit furcula de romani, se foloseau pentru a li se îndeplini dorințele. De ce fix ăla? Zic unii că forma sa, aia de V, amintea de o parte a corpului feminin, prin care iese viața. Dacă ieșea viața, adică era de bine, trebuiau să iasă și alte chestii bune pe care ți le doreai tu. Cum ar fi: să rămână impotent vecinul cu nevasta aia bunoacă, să câștigi la loz în plic, să iasă producția de grâu primitiv, să cadă peste tine o valiză plină cu bani antici și ce își mai dorea etruscul în lumea lui simplă și plină cu dorințe primitive.
Mare atenție, nu trăgea nimeni de iadeș ca să îl rupă. Doar îl atingeai, îl strângeai în palmă și îți puneai dorința. Faza cu ruptul ar fi apărut din motive de cerere și ofertă. Adică toată lumea voia să scape de ghinioane, toată lumea voia cu nevasta bunoacă a ăluia, pe scurt, toți voiau să își pună dorințe. În ritmul ăsta, riscau să ducă găinile în pragul extincției, mai rău ca dinozaurii și brontozaurii. De aia s-au apucat să rupă iadeșul, ca să ajungă la toată lumea. Cum unii rămâneau cu o parte mai mare, de aici s-a ajuns la faza că ei păstrează norocul, respectiv că ăilalți se aleg cu ce mi-a lăsat mie juniorul pe haine.
Și, uite așa, s-a dus obiceiul până azi, de la etrusci la romani, și de la romani la toată lumea, deși mulți nu mai știu de la ce vrăjitorii se plecase inițial. Asta a fost. V-am umplut de cultură generală și azi! Misiune îndeplinită. Țineți aproape că mai avem!
Pleosc scripsum – Termenul iadeș a venit la noi pe filieră turcă. Yâdes îi zic ăia.
Sursa foto. howstuffworks
0 comments on “Despre iadeș și simbolistica sa”Add yours →