Despre nasul Sfinxului și alte părți care îi lipsesc

Nu știm dacă ați sesizat, că ăsta era și scopul, dar ieri am lucrat cu subliminale când am vorbit despre Sfinxul egiptean. Mai precis, pomeneam subtil despre faptul că pe Sfinx îl doare la bască despre cum aveți voi de gând să îl botezați și că nu o să îi cadă nasul, care nas oricum lipsește. Scopul era să vă inoculăm întrebări chinuitoare despre nasul și basca Sfinxului, iar noi să apărem azi salvatori, să vă rezolvăm dilemele, iar voi să ne iubiți ceva de speriat, ca pe niște eroi apăruți fix la momentul oportun. Acestea fiind zise, iată rezolvarea, ca să vă aducem liniștea spirituală.

Sfinxul nu mai are nas pentru că a fost distrus. Întrebarea este cine a făcut blasfemia asta și de ce. Apoi, ce alte părți mai lipsesc din Sfinx? Acum, trebuie știut că prima dată s-a dat vina pe Napoleon. Cică el ar fi pus soldații să tragă cu tunurile în bârnăul colosului, din motive știute doar de el. Complet fals, căci reprezentări ale Sfinxului, care preced vizita de lucru a lui Napoleon în Egipt, arată statuia uriașă tot fără nas. Deci, nu vă grăbiți să îl afurisiți pe om că nu el a fost de vină.

Pentru a afla făptașul și a-l înfiera post-mortem, ne putem duce la o cronică medievală scrisă de bine cunoscutul istoric egiptean Taqī al-Dīn Abū al-‘Abbās Aḥmad ibn ‘Alī ibn ‘Abd al-Qādir ibn Muḥammad al-Maqrīzī, zis și Al-Maqrīzī, sau M între prieteni. Ăsta a scris prin secolul al XV-lea că unui derviș, adică un popă din ăla musulman, Muhammad Sa’im al-Dahr pe numele lui, i s-a umflat o venă la tâmplă când a văzut cum credincioșii musulmani aduc ofrande Sfinxului ca să le meargă bine în agricultură, în viața de zi cu zi, la gagici, la cămile și ce își mai doreau ei pe vremea aia.

Drept urmare, a angajat el niște băieți să demoleze Sfinxul. Nu le-a ieșit decât să îi fărâme nasul, că și-au băgat și ăia picioarele în așa muncă titanică de demolare, care le-ar fi luat o mare parte din viață, ceea ce aveau și ei altele mai bune de făcut. Asta ar fi varianta doi, după aia cu Napoleon. Interesant este că egiptologii au studiat urmele de daltă de pe statui și, cumva, au dedus ei că distrugerile datează din perioada secolelor III-X d.Hr., ceea ce îl cam scoate din ecuație pe dervișul ăla. E bine, îl scoți pe al-Dahr din schemă și ai toate șansele să dai peste fanaticii creștini care ar fi făcut nelegiuirea. Oricum, ce e clar e că nimic nu e clar.

O ultimă variantă vine de la niște istorici arabi care spun că simpla eroziune a dus la căderea faimoasei trompe, iar urmele de daltă nu le-au văzut ăia bine. Doar li s-a părut lor. Așa că mai bine să stea acasă și să nu mai facă cercetări care induc publicul în eroare, că și-o iau în nas de nu se văd, mai rău ca Sfinxul. În schimb, divizia de cercetare, știință și… tehnologie, de la ăia recenți care voiau califat (vă aduceți aminte), a propus demolarea completă a Sfinxului și a piramidelor, fapt care nu a mai fost pus în practică pentru că i-au demolat alții pe ei între timp. Blestemul Sfinxului!

Buuun! Dar noi pomenisem și de bască. Și asta pentru că Sfinxul are niște găuroaie imense in cap, iar egiptologii spun că alea ar fi fost folosite pentru a fixa căciula. În fine, coroana tipic egipteană, cu cobră pe post de moț, așa cum se poate observa la alți sfincși mai mici, nepoții ăstuia mare. Se pare că ar fi avut și barbă, dar și aia a picat de multă vreme, că are și el o vârstă, nu mai e chiar flăcău sau june prim. A mai avut și o fisură majoră la mijloc, cum s-ar zice… l-au lăsat șalele, dar s-a reparat între timp. S-a reparat și uite că se ține binișor și azi deși, la vârsta lui, alți sfincși nici nu mai știu cum îi cheamă. Să fie sănătos și să își vadă de treaba lui, că o face bine!

Sursa foto: wikimedia commons

0 comments on “Despre nasul Sfinxului și alte părți care îi lipsescAdd yours →

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *