Cum a dat Franța un gol din offside în poarta istoriei (studiu de caz)

Prin anul 2004, undeva pe lângă Anina, la Peștera cu Oase, era descoperită o mandibulă umană. Era clar că era foarte veche, nu intrăm acum în detalii. Ulterior s-au găsit resturi craniene și de la un alt individ. Ei bine, când s-a calculat vârsta fosilei, le-a căzut mandibula cercetătorilor, care tocmai aflau că se află în fața celui mai vechi specimen din specia H. sapiens care fusese găsit vreodată în Europa. Vârsta carbon (necalibrată) era pe la vreo 36.000 de ani. Calibrată, adică vârsta reală, era pe la 40.000 de ani. Pam pam!

Au trecut anii, s-au făcut tot felul de teste pe fosila cu pricina, așa am aflat că e parțial neanderthaliană. Adică e un hibrid. De aici s-a ajuns la concluzia că pe la noi pe aici se făcuse sex între specii, de crăpau berzele preistorice, alea cu colți pumnal, și nu mai pridideau cu adusul copiilor hibrizi. Nu s-a întrebat nimeni dacă ăla nu venise din altă parte dar, hei, ne băgăm și noi ca musca în c…l calului acum, că nu despre fosila asta voiam să discutăm.

Ceva mai recent, adică anul trecut, în Bulgaria, în peștera Bacho Kiro, o echipă internațională de arheologi săpa în ultimele rămășițe de sediment lăsate în urma excavărilor arheologice întreprinse de englezoaica Dorothy Garrod în 1939, dar mai ales de polonezul J. K. Kozłowski între anii 1971-1975. Kozłowski găsise fosile umane la vremea lui dar, ce să faci cu bulgăroii, că le-au pierdut. Deci, fix pix! Mă rog, treaba este că ăștia de anul trecut au mai găsit și ei câteva fragmențele de oase. La datare, surpriză! 47.000 de ani! Să ia românii informația asta cu castraveți murați, că iar ne-au luat fața bulgarii și ne-au arătat degetul din mijloc peste Dunăre. Niște nesimțiți bulgarii ăștia. Când simțeam și noi că suntem cineva pe lumea asta, hop și ei să ne strice feng-shui-ul. Mereu au făcut așa. Dar stați că nu s-a terminat, căci nici nu a dus bine vântul înjurăturile neaoșe de pe malul de nord al Dunării către cel de sud, că au venit și cehii cu o bombiță din asta.

Adicătelea, avea ei un craniu de când lupu` cățel, descoperit acum vreo 70 de ani în peștera Zlatý kůň și pe care îl estimaseră la vreo 30.000 de ani. Și ce au zis ei? Ia să îl redatăm, așa de distracție, să vedem ce iese. Și a ieșit. Tot 47.000 de ani!

Pot doar să îmi imaginez că la informațiile astea, a început să li se zbată ochiul stâng tăticilor paleoliticului european, adică francezii, că așa umilință în fața est-europenilor nu au mai trăit ei de pe vremea lui Hagi, Popescu, Hristo Stoicikov și Emil Kostadinov. Era de așteptat. N-a trecut niciun an de când vă spuneam să vă așteptați la surprize. Iaca dovada!

Uite că nu a trecut niciun an și toată presa națională și internațională vuiește că au găsit francezii pe cel mai vechi H. sapiens. Unde? Evident, la ei în Franța. Vârsta? Rotund, vreo 56.800. Bă`, dă-l în spanac! Să cad de pe scaun când am citit știrea. Noroc că nu stăteam pe scaun, ci pe canapea. De acolo am căzut. Și am citit-o, răscitit-o și, cum îmi place mie, m-am apucat să caut studii de specialitate despre peștera respectivă, Mandrin îi zice ei, ca să văd ce și cum.

Autorul descoperirii, Ludovic Slimak, băiat respectat și serios de altfel, le-a scris pe cele mai multe, că el a săpat acolo. Iaca, din nou, ce scria el în anul 2008. Am atașat o poză cu stratigrafia peșterii, dar și cu nivelurile culturale descoperite acolo. Dacă voi pricepeți altceva, vă rog să mă corectați.

Deci, vârsta de la baza sedimentului e de circa 52.000 +/- 3.350 ani. Cultura materială neroniană (asta este o denumire locală a unei culturi de tranziție de la paleolicul mijlociu către cel superior) apare, cum era normal, pe la vreo 39.000 de ani. Nicio surpriză până aici, că pe la data aia sunt documentate cam toate culturile de tranziție din Europa. Problema mare de tot e cu cine le-a făcut, că asta nu se știe.

De ce am menționat neronianul? Pentru că, în asociere cu această cultură, zice Slimak că a găsit un dinte de lapte aparținând unui copil de H. sapiens. De unde dracu` l-a scos, măi nene? Uitați-vă și voi la poza aia! Neronianul e la dracu`n praznic, la 39.000 de ani, iar baza sedimentului e la, hai să zicem, 55.000 de ani. De unde i-a ieșit lui dinte și cultură neroniană la 56.800? Asta nu reușesc eu să pricep, și nici taica Slimak nu s-a obosit până acum să explice cu vreun studiu detaliat. Concluzia mea este, ca să fiu decent, că ceva e putred nu doar în Danemarca dar, iată, și în Franța.

Și măcar de ar fi doar atât! Nu excludem ca niște indivizi din specia sapiens să fi călătorit în Europa la vremea aia. Foarte puțin probabil, o să vă explic de ce, dar să nu excludem din start o așa idee. Să nu fim niște troglodiți din ăia cu ochelari de cal! Problema este că nenea Slimak a omis faptul că, dacă e să ne luăm după ipotezele actuale, H. sapiens a părăsit Africa abia acum vreo 60.000 de ani. Eu nu cred așa ceva, dar să mergem pe ideea asta. Prin Orientul Mijlociu țopăiau numai neanderthalieni. Plin era de din ăștia, de zici că băgase marfă la aprozar în perioada comunistă. Nu există decât o singură dovadă a prezenței lui sapiens în Orient în perioada aia, tare dubioasă. Mai precis, o calotă craniană descoperită în peștera Manot, Israel, la vreo 55.000 – 60.000 de ani. Dubioasă în sensul că ea, calota, are vreo 60 de mii de ani, iar sedimentul nu trece de 46.000. You do the math! Dar, na, hai să zici că a adus-o vreun șuvoi de apă, vreun șocâte, vreo pală de vânt. S-au mai văzut cazuri.

Apoi, în tot Orientul Mijlociu, până acum vreo 50.000 de ani, nu găsești decât musterian (că și H. sapiens și Omul de Neanderthal aveau cultura asta pe acolo). Cum au ajuns unii în Franța, ca să își schimbe brusc cultura? Să zici că au venit din Asia, pe la nordul Mării Negre, iar nu funcționează căci, la fel, prin Asia, paleoliticul superior nu trece de 47.000-50.000 de ani. La nordul Mării Negre e și mai complicat. Nu găsești urme de sapiens mai vechi de 40.000 de ani. Slimak sugerează că ar fi putut venit cu bărcile. Eu cred că face omul bășcălie de noi. Numai de traversat Mediterana, pe lung, din Orient și până în Franța, nu le ardea ălora pe gerurile alea.

Apoi, mai e un aspect. Neanderthalienii ăștia trăiau cu precădere în zona mediteraneeană. Asta e zona în care se poate vorbi cert de locuiri permanente. Prin alte locuri se duceau când era mai cald și dispăreau când se făcea frig. Mi se pare normal. Deci, ce spanac să caute o comunitate de H. sapiens fix în fieful neanderthalienilor? Că dacă te uiți la hărțile de specialitate, cu densitatea siturilor ăstora din sudul Franței, te crucești. Era o aglomerație mai rău ca la metrou, la Piața Unirii, la oră de vârf. Alt loc mai liniștit nu găseau și barcagii ăia de sapienși? Fix acolo, în gura lupului să se bage? Chiar așa rău îi mânca chielea? Unde mai pui că, tot de la Slimak citire, au trăit bine merci în peștera aia vreo 40 de ani, fără să îi deranjeze absolut nimeni. Băi, ce băieți de comitet erau neanderthalienii ăia! N-au trecut ei pe acolo nici măcar să ceară o cană cu făină sau cu ulei, să ducă și ei o plăcintă de bun venit, să bea o cafeluță cu noii lor vecini sau măcar să îi anunțe când se afișează întreținerea la peșteră.

Ca să nu o lungesc prea mult, o să mai spun că nicăieri, niciodată, nu s-au găsit urme ale începutului paleoliticului superior mai vechi de 50.500 de ani. Și astea sunt tot în Orientul Mijlociu, la Boker Tachtit, Israel. De acolo se poate vedea cum au evoluat culturile alea pe care le asociem noi cu dispersia lui sapiens prin lume. De unde mama mă`sii să apară paleoliticul superior fix în Franța, fix în fieful neanderthalienilor, fix cu niște barcagii din specia H. sapiens? Bașca la 57.000 de ani? Hai, bre, nene Slimak, că e trasă rău de tot de păr! Ori vii cu niște explicații mai acătări, ori refaci testele, ori ne lași în durerea noastră că avem noi altele mai serioase să ne ocupăm de ele. Uite, spre exemplu, Craiovița aia adevărată, aia a lui Nicolo Napoli, bate pe bandă rulantă în campionat. Și ție îți arde de prostii cu Franța ta! Păi nu vă prind ei, oltenașii, iarăși, să vă tragă o bătută ca în `83, așa, ca să vă bage mințile în cap? Că prea vă dați lebede!

COMPLETARE

Uite că, între timp, Ludovic Slimak ne-a dat și o stratigrafie nouă! Să explicăm ce e acolo și de ce este ea complet diferită de cea din 2008.

Buuun! L. Slimak ne explică faptul că noile datări (efectuate de Thomas Higham, vioara întâi la Oxford în materie de datări) sunt cele corecte, nu alea din 2008, deși ele dau rezultate de-a dreptul aberante. Spre exemplu, neronianul nu mai este la 39.000 de ani, ci se duce spre 60.000 de ani. Ceea ce iarăși este bizar rău de tot este că omul susține că neronianul său este similar cu industriile de tranziție din Orientul Mijlociu, mai precis din situl Ksar Akil, Liban. Ori, să fie cu iertare, dar nici măcar T. Higham nu a dovedit vreodată că vârstele industriilor de tranziție libaneze sunt mai mari de 42.000 de ani. În rest, trecem peste faptul că T. Higham obține de fiecare dată niște rezultate de datări de te doare mintea, și s-a apucat să schimbe vârstele tuturor siturilor paleolitice, dar nu putem trece peste imaginea aia cu flota de paleolitici de acum 57.000 de ani care a străbătut Mediterana ca să ajungă în Franța. Oricum o dau, și cum prezintă ei cifre diferite de la un studiu la altul, tot cusută rău cu ață albă pare ipoteza asta a lor.