Scurt ghid (în 15 pași) despre cum să citești o știre despre paleolitic

Partea „bună” a știrilor din arheologia preistorică sau paleoantropologie este că, în România, au un public care poate încăpea lesne într-o garsonieră confort 3, din aia fără bucătărie și cu baia pe holul blocului. Partea și mai „bună” este că publicului care rămâne îi poți servi orice pentru că spiritul critic e aproape zero și, oricum, interesul său dispare imediat de cum apare o știre cu budigăii tip plasă ai vreunei „piți” de la TV, sau la primul gol al mazetelor din campionatul național de fotbal. Toate „bune și frumoase”.

Așa se face că publicul larg din România cade pe spate ori de câte ori vreun influencer (tip Mândruță) mai dă o dată la cinci ani o știre senzaționalistă, de genul descoperirii unei noi specii umane. Cum spuneam, spiritul critic e zero, iar influencer-ul nostru chiar nu are nicio vină. Nu știe absolut nimic despre treaba asta (nici nu pretinde că ar ști), dar preia știrea din afară. Omul și-a făcut audiența, adică și-a atins scopul, publicul e în extaz, iar adevărul științific a fost făcut cocoloș și a fost aruncat la coș mai ceva ca o mingiuță de baschet.

Pe jurnaliștii noștri (de știință sau nu), dacă îi întrebi ceva din domeniul ăsta, te privesc fix și clipesc mai des ca turația unui ventilator. Mai avem și niște ciudățenii în România. Ei se autointitulează „pasionați de știință”. Să fii pasionat de știință nu e rău. Chiar e recomandat. Dar pe ăștia (Trust me!) nu te poți baza nici până la ușă, căci pasionați au fost și așa vor rămâne, că nu s-au stresat niciodată să evolueze. De ce ar face-o? Ei sunt chiorii care dau lecții orbilor și le mai iau și banii. Nu are cine să îi contrazică. În fine, ați prins ideea tabloului general. Ca să nu faceți parte din publicul neinformat și, mai ales, păcălit de pseudo-specialiști, iată câteva informații, pe scurt (cu liniuță), despre ce ar trebui să știți atunci când vi se mai servesc știri „paleo”. E un bun început și veți deveni ceva mai circumspecți cu informațiile pe care le primiți. Deci, rău nu are cum să facă ceea ce veți citi în continuare.

Da capo al fine:

1.Perioadele glaciare sunt unele în care emisfera nordică se transforma pentru zeci sau sute de mii de ani într-un deșert/semideșert arctic.

— Hell no! Dacă ați citit așa ceva, mai bine lăsați știrea respectivă în pace și vă vedeți de treabă. Perioadele astea sunt unele marcate mai degrabă de oscilații climatice majore, decât de înghețul de pe lume. Deșertul sau semideșertul arctic apăreau extrem de rar (perioadele de genul ăsta se numeau „maximum glaciar”).

Gerul de pe lume

2.Omul de Neanderthal era un individ extrem de bine adaptat mediului arctic și ghețurilor veșnice din emisfera nordică.

— Nu! Nu era. Cei mai mulți neanderthalieni trăiau în zonele temperate sau mediteraneene.

3. Mamutul a fost dus la extincție de către vânătorii paleolitici.

— Never ever ever! În fapt, mamutul este printre animalele care apar cel mai rar în registrele arheologice, asociate cu zonele de vânătoare paleolitice. Pe scurt, e o raritate. Altele erau animalele preferate de vânătorii din vremurile trecute.

4.Homo sapiens a dus la dispariția megafaunei.

— Neam de neam nu s-a întâmplat așa ceva. Cele mai vânate animale din paleolitic sunt, în ordinea numerelor de pe tricou: Renul, Căprioara, Bizonul, Bourul, Calul. Niciuna dintre speciile astea nu a dispărut în paleolitic. Pe locul doi, cu medalia de obsidian la gât, urmează speciile cu specific local: capra neagră, muflonul, ibexul, asinul sălbatic etc. De abia într-un top lărgit, la secțiunea delicatese, găsim mamutul, rinocerul lânos, ursul de peșteră și alte animale specifice megafaunei.

5.Omul de Neanderthal nu a fost capabil să inventeze vânătoarea organizată.

— No comment. Vezi poză atașată cu tabăra de vânătoare de reni de la Jonzac, Franța (59.000-71.000 de ani).

O mică porțiune a sitului paleolitic de la Jonzac, Franța, în care apar resturi osteologice de la zeci de reni uciși și tranșați acolo.

6.Homo sapiens a apărut în Maroc acum 300.000 de ani.

— Dacă ăia sunt Homo sapiens, atunci și cimpanzeii tot Homo sapiens sunt. În fapt, aproape toată comunitatea științifică a luat poziție vizavi de afirmația asta de-a dreptul exagerată. J.J. Hublin, omul cu afirmația, a explicat ulterior că indivizii de acolo sunt unii care duc evolutiv către specia Homo sapiens. Nici asta nu este o certitudine, deci pare mai mult un dres de busuioc. La urma urmei, și șoarecii ăia din Oligocen tot spre H. sapiens au dus. Dar presa a reținut ideea aia mai puternică și mai de impact.

7.Homo sapiens a apărut acum 200.000 în Etiopia.

— Afirmația asta este de pe vremea lui Pazvante. Ca și cea de dinainte, ea a prins la presă și la public și nu a mai ieșit din uz. Între timp, s-au descoperit fosile de H. sapiens cu aceeași vârstă și în Israel, dar și în China. Originea africană a speciei umane, în ciuda a tot ceea ce vedeți în presă, nu este încă o certitudine.

8.Omul de Neanderthal migra sezonier, de la est la vest și de la vest la est (pe ruta Siberia – Făurei – Ciulnița – Atlantic), în căutarea turmelor de mamuți și alte erbivore (asta e o imagine descrisă de un „specialist pasionat (?!?!)” care chiar ține conferințe în România pe tema asta)

— Eu atât am de spus. Toate animalele cunoscute migrează sezonier de la nord la sud și viceversa. Case solved.

Bon appetit

9.Homo sapiens a fost un individ violent care a dus la extincția vărului său evolutiv, Omul de Neanderthal.

— Ca să fim corecți, nu există absolut nicio dovadă în sensul ăsta. Zero! Nada! Când mai auziți indivizi care vorbesc despre violența lui H. sapiens și despre cum îi bombardau ăștia pe neanderthalieni cu pietre și alte proiectile dăunătoare sănătății, puteți cere simplu, decent, printr-un comentariu, o dovadă certă a afirmațiilor lor. Dar certă, nu logoree ieftină și argumente puerile. Să vă arate ei unde s-au găsit neanderthalieni uciși in corpore de către sapienși. Dacă sunteți mai timizi, chemați-mă pe mine! Îi întreb eu.

10.Homo sapiens l-a mâncat pe Omul de Neanderthal.

— Poate invers! Îmi mai venea mie să spun ceva acum, dar mai bine mă abțin.

11.Omul de Neanderthal migra sezonier, pe distanțe uriașe, în căutarea vânatului.

— Nu, nu o făcea!

12.Homo sapiens a inventat practica înhumării.

— Foarte posibil, Omul de Neanderthal a făcut-o (peștera Tabun, Israel. Scheletul respectiv ar avea fie 120, fie 170 de mii de ani. Nu e clar pentru că a fost excavat defectuos la începutul secolului al XX-lea, iar poziția sa inițială a rămas incertă). Oricum, indiferent că are 120 sau 170k ani, tot cea mai veche dovadă de înhumare este.

Reconstituire a unui faimos mormânt neanderthalian, descoperit la Shanidar, Irak. După urmele de polen descoperite acolo, s-a putut deduce că pe trupul neanderthalianului au fost depuse flori. Atunci s-a născut expresia „oamenii florilor” cu referire la neanderthalieni

13.Dieta paleo era una foarte sănătoasă și ea este recomandată și azi de nutriționiști.

— Stați pe`aci că se filmează! Primo, nu a existat o dietă paleo pentru simplul fapt că diferitele comunități umane paleolitice trăiau în zone geografice diferite, cu resurse diferite. Secundo, dacă tot insiști pentru o dietă de genul ăsta, ar trebui să mănânci absolut tot ce găsești/prinzi, fără restricții… inclusiv mortăciuni (Bon appetit!).

14.Oamenii preistorici trăiau în peșteri.

— Mai trăiau și acolo, dar nu tot timpul anului și, în niciun caz, nu era o regulă generală. În fapt, există mult mai multe situri în aer liber decât situri în peșteri. Mitul vine de la faptul că urmele din peșteri se păstrează mult mai bine. Atâta tot.

15.Homo sapiens era superior Omului de Neanderthal din punct de vedere tehnologic.

— Rog explicați în câteva cuvinte avansul tehnologic al lui Sapiens, folosind imaginile de mai jos. Cele două „ustensile” au fost relativ contemporane. Una e din Africa de Sud, cealaltă din Franța. Nu are rost să mai explic eu care de unde vine și al cui este, că e clar.

Numărul 1
Numărul 2

Acestea fiind spuse, eu vă doresc succes!

Sursa foto: Wikimedia commons, Pixabay, Researchgate, Arkeotecnia

1 comment on “Scurt ghid (în 15 pași) despre cum să citești o știre despre paleoliticAdd yours →

  1. Nu l-a mâncat doar pe Neanderthal, la câte urme de filetaj și alte gurmanderii ‘s pe 1/5 din oasele decapate până spre epoca fierului.

Leave a Reply

Your email address will not be published.